Mindful dentistry

Poate te întrebi ce înseamnă?

Conceptul de „holistic dentistry”, preluat ca atare, nu e foarte nou, apare undeva în jurul anilor 1950-1970. E o stomatologie biologică, integrativă, ce desenează o viziune mai amplă a afecțiunilor oro-dentare,  iar vindecarea e plasată în contextul întregului, în structura eclectică, plurivalentă  a microcosmosului numit Om.  Eu o numesc Mindful Dentistry întrucât e nevoie de straturi din ce în ce mai elevate de Conştienţă pentru o asemenea abordare.

Boală, pacient, medic…

Omul – pacient!

E practic imposibil să ai sănătate dentară fără să simţi, să cunoşti, să pătrunzi, să-ţi asumi situaţiile din cavitatea bucală… iar intervenţia medicului vine doar cu rolul de ghidaj şi de împuternicire spre vindecare .

E lipsit de sens să pui în braţele dentistului dificultăţile dentare. Responsabilitatea soluţionării  lor aparţine fiecăruia în parte. Mai mult, soluţionarea autentică înseamnă a vedea întregul. Platon spunea: ”Partea nu are cum să fie bine până când întregul nu este bine”.

Orice organ se regenerează în ritmul propriu: epiderma la 28 zile, mucoasa stomacală la 1-2 zile, celulele intestinale la 2-3 zile, celulele hepatice la 5 luni, și așa mai departe. Cu siguranţă la fel se întâmplă și în cazul dinţilor şi al ţesuturilor lor de susţinere. E nevoie doar de o vedere mai largă asupra vieţii şi de o modificare durabilă a percepţiei asupra acestei zone a corpului.

Dinţii sunt organe luminoase, vii, nu extensii inerte cu rol estetic şi masticator, aşa cum eronat sunt percepuţi. Ţesuturile lor de susţinere sunt la fel de vii şi în strânsă legătură cu toată economia generală a organismului.

Ce este boala ?

Conform medicinii clasice, academice, boala e o eroare a naturii, o deficienţă a sistemului imun ce încearcă până la urmă să distrugă organul /organismul.

Aşadar, ar trebui combătută prin mobilizarea tuturor forţelor exterioare corpului: prin substanţe chimice, tehnologii diverse, radiaţii, etc.

Boala e, de fapt, un semnal dat de organism că a ieşit din starea de echilibru, din armonia cu tot ce-l înconjoară. E un program biologic special (conform studiilor dr. G. Hamer) creat de natură, cu manifestare simultană  în 3 planuri: psihic, cerebral şi organic.

Sănătatea şi regenerarea orodentară sunt posibile doar printr-un efort susţinut de conştientizare a tuturor factorilor cu impact asupra acestei regiuni anatomice. Îngrijirea şi igiena orală sunt  piese de puzzle importante, dar insuficiente.

Studii ample efectuate la începutul secolului XX de Dr. Weston Price şi Dr. Max Gerson sau de contemporanii Dr. Colin Campbell și Dr. Loren Cordain atestă importanţa factorilor nutriţionali, dar în joc pot fi poziţionări eronate, descentrate ale mandibulei în contextul global al organismului, descentrări ale osului sacrum cu tulburări ulterioare de dinamică corporală şi impact la nivelul craniului, dismicrobisme sau modificări ale ph-ului oral, afecţiuni declarate sau bănuite ale altor organe (în special glande endocrine), conflicte biologice active sau în curs de vindecare, valori şi credinţe false (ale individului sau din ascendenţa genealogică) ce interferează cu zona maxilofacială, ş.a.m.d.

Medicul ?

În opinia mea, în secolul XXI medicul nu mai oferă asistenţă medicală clasică (cu excepţia zonei de medicină de urgenţă), ci devine un ajutor, un călăuzitor, un însoţitor al pacientului pe drumul plin de provocări spre vindecare şi până la urmă misiunea lui finală este de a-l învăţa pe om să fie sănătos.

Pentru această sarcină însă e nevoie să treacă el însuşi prin propriile procese de conştientizare, eliberare, transformare, vindecare şi renaştere. Nu întâmplător se vorbea în Antichitate de medicul filozof ce se asemăna lui Dumnezeu.

Succesul demersului de vindecare holistică înseamnă în primul rând Încredere. Iar aici Încrederea are sens bidirecţional:  pacient – medic, medic-pacient. Încrederea se stabileşte mai întâi intuitiv la o primă conexiune şi fiecare dintre noi e bine să fim conştienţi că nu există  întâmplări …că sincronicitatea întâlnirii, fie ea şi pe temeiuri medicale, are sensuri superioare raţionamentelor egotice ale minţii.

Apoi medicul are nevoie de cât mai multe date referitoare la starea generală a organismului, la tipul de igienă şi alimentaţie, la eventuale tratamente urmate sau în curs, mediul de lucru, starea emoțională, imaginea dinţilor, starea ocluziei (statică / dinamică) şi, nu în ultimul rând, o radiografie completă a dinţilor şi a oaselor din jurul lor.

În urma coroborării multitudinii de date ce apar se stabileşte un protocol terapeutic specific cazului, cu orientare spre:

~ stomatologia intervenţionistă, dar cu măsuri mult mai blânde şi materiale pe cât posibil bio compatibile;

îngrijire non-intervenţionistă, care poate include, pe lângă mijloace de igienă absolut naturale, fără substanţe chimice artificiale, nocive, și măsuri de susţinere a imunităţii, programe de detoxifiere, chiropractică, acupunctură, terapie craniosacrală, mijloace de eliberarea emoțională, consiliere psihologică şi altele.